Interviu cu Marius Petrariu
general manager PIM
realizat de Virgiliu Hodorogea

Virgiliu Hodorogea: Suntem după 4 ani de la primul nostru articol realizat cu domnul Marius Petrariu care după ce a achiziţionat mai multe echipamente Konica Minolta de ultimă generaţie, două echipamente Konica C8000, a venit şi rândul unui echipament de la Xerox, dar şi încă un echipament de ultimă generaţie de la Konica Minolta.
Domnule director am să vă rog să începeţi cu echipamentul care doriţi dumneavoastră pentru că amândouă sunt din gama Hi-Fi şi indiferent cu care începeţi prezentarea sunt de acelaşi nivel.
Marius Petrariu: Nu ştiu dacă este chiar corect să le numim de acelaşi nivel. Deşi sunt maşini foarte rapide, sunt practic vârful de gamă la ambele firme.
Pe lângă viteză este vorba de volumul recomandat care este foarte mare la ambele maşini.
La iGen însă este în jur de 4.750.000, la Konica Minolta ar fi undeva pe la 2.000.000 sau 1.500.000, nu ştiu exact cifrele, dar sunt maşini de volum mare.
Ele nu sunt identice din punct de vedere al lucrărilor pe care le poţi face cu ele.

Virgiliu Hodorogea: Atunci să începem cu Xerox iGen.
Marius Petrariu: Xerox iGen este o maşină de producţie într-adevăr destinată producţiei de foarte mare volum.
Repet faptul că volumul este de peste 4.000.000 printuri/lună, volum pe care noi nu o să-l atingem, dar sper să facem constant 1.000.000 - 1.500.000 printuri în fiecare lună pe această maşină.
Avantajul de bază al maşinii este că merge pe hârtie foarte mare, deci coala merge la dimensiunea de 66/35cm, deci aproape două B4 puse unul după altul, productivitatea este de 150 pagini/minut şi este indiferent de suport.
Deci, chiar dacă multiplici cartoane, cartoane de 300-350gr sau hârtie, maşina reuşeşte să păstreze aceeaşi viteză.
Faţă de Konica minolta, viteza este clar mult mai mare, cel puţin la cartoane.

Virgiliu Hodorogea: În cazul acesta o să mergeţi pe varianta Konica Minolta 1100 pe partea de albume foto şi lucrări dedicate pentru imagistică în special?
Marius Petrariu: Încărcarea pentru Konica Minolta este asigurată de albumele de artă. Trebuie să recunosc că am testat suficient de mult ambele maşini, repet, care sunt de vârf, însă Konica Minolta are o calitate mai bună a imaginii decât o are iGen, în principal pentru printurile care conţin fotografii.
La acest lucru ne referim şi la reproduceri. Calibrarea maşinii din fabrică, deci cea cu care se porneşte, pentru că
toate calibrările ulterioare minuni nu pot să facă, este foarte apropiată de original.
Deci, legat de codul Pantone, pe care niciun tipar digital de pe planeta aceasta nu-l reproduce, Konica Minolta, după părerea mea, sincer se apropie foarte tare de aceste culori Pantone.

Virgiliu Hodorogea: Pentru tiparul de publicitate mergeţi pe variante combinate în funcţie de tiraje şi în funcţie de comenzile efective. Deci, lăsând acum la o parte tirajele foarte mari care sunt pe carte, iar dumneavoastră aici, la Iaşi, realizaţi foarte multă carte în special pentru Facultatea de Medicină şi trebuie să spunem că acolo planşele color care sunt necesare la toate manualele, cărţile de la medicină, dar şi de la alte facultăţi, sunt foarte bine venite pentru a fi reproduse pe Xerox iGen, iar pe Konica Minolta, am înţeles albumele foto. Cum veţi face ca să răspundeţi şi agenţiilor de publicitate care au început să vă caute din ce în ce mai mult aici, la PIM?
Marius Petrariu: Pe Agenţiile de Publicitate, întotdeauna le-a interesat foarte mult preţul.
Deci, pentru tot ceea ce înseamnă fluturaşi, pliante, totul, ...este foarte, foarte important preţul!
Ori, trebuie să recunosc că pe iGen preţul/print este mai mic decât la Konica Minolta, dar, pentru că există un mare dar, şi maşina este aproape de 4 ori mai scumpă faţă de Konica Minolta 1100. Deci, acesta este preţul plătit.
Ai un preţ/print mai mic dar trebuie să pui în calcul şi amortizarea maşinii al cărei preţ este de 4 ori mai mare.

Virgiliu Hodorogea: Atunci rămâne oarecum o echilibrare şi pe partea de reviste, deoarece acum tirajele la majoritatea revistelor despre care credeam că sunt aduse aici, la Iaşi, în special tot de către agenţii, pentru că la Bucureşti acestea revin oarecum în sarcina unor agenţii, a unor intermediari, au scăzut foarte mult.
M-am gândit că este ceva similar şi aici, pe piaţa din Iaşi. Care este situaţia legat de reviste să spunem în clipa de faţă aici, la Iaşi?
Marius Petrariu: Revistele din Iaşi sunt doar cele locale, care se fac pentru Iaşi şi nu pentru Bucureşti. Eu nu tipăresc revistă, tipăresc foarte multă carte, iar revistele de la Bucureşti foarte rar ajung la Iaşi.
Probabil că încă păstrează nişte tiraje pe care le pot realiza pe offset mai ieftin, dar ceea ce pot să spun apropo de reviste este că spre exemplu când am făcut acum pentru Galeriile de Artă un album foto l-am realizat pe Konica Minolta, deşi tirajul era foarte mare şi se preta foarte bine pe iGen dar nu ieşeau culorile la fel de bune, reproducerea nu era la fel de bună.
Pe Xerox iGen, repet, voi face tirajele foarte, foarte mari, în special carte, interiorul de carte.
Lumea acum vrea carte color foarte mult. Eu pentru Bucureşti acum cred că tipăresc în medie 30% din timp. Tipografia funcţionează pentru Bucureşti.

Virgiliu Hodorogea: Trebuie să spunem că veţi avea săptămâna viitoare un târg de carte la Craiova, unde foarte multe edituri din Bucureşti au, bănuiesc, volume care vor fi prezente la acest târg.


Marius Petrariu: Întotdeauna, înainte de un târg, oriunde ar fi în România, eu simt asta prin volume. Acum, în momentul de faţă, sunt 5 maşini alb-negru care în total fac 550pagini/minut şi merg continuu.

Virgiliu Hodorogea: Aveţi în clipa de faţă o medie cam de cel puţin un târg la două luni sau chiar la o lună şi jumătate, târguri mari de carte, desfăşurate sub egida celor de la Bookfest sau Gaudeamus, în afară de cele care sunt tradiţionale în Bucureşti la Romexpo.
Ei au şi ediţiile locale, la Craiova, Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa, iar dacă le-am împărţi pe lunile anului cred că deja revine la o lună şi jumătate, două, câte un târg.
Marius Petrariu: Eu nu am stat chiar să le urmăresc, eu sincer să fiu prestez serviciul acesta de foarte mulţi ani şi am ajuns cumva la nivelul că aproape nu-mi mai fac publicitate pentru că cei care au de tipărit o carte ştiu unde să o tipărească sau cel puţin îmi cer un preţ. Dacă tirajul este foarte mare, într-adevăr nu pot să mă apropii de tipografie, dar la tipar digital chiar pot să spun foarte deschis şi direct că am cel mai mic preţ din România.

Virgiliu Hodorogea: Am ajuns la finalul interviului cu dumneavoastră. Într-adevăr, cine are de tipărit o carte ştie unde trebuie să o tipărească, la PIM, la Iaşi. Vă mulţumesc foarte mult pentru interviu.
Marius Petrariu: Cu plăcere.











Aflaţi mai multe informaţii pe www.pimcopy.ro