Virgiliu Hodorogea: În ce monedă au fost emise aceste mărci poştale?





Leonard Paşcanu: Prima emisiune filatelică cu Carol I a rămas în "Parale" iar ulterior s-a trecut la valoarea în "Bani", începând cu următoarele emisiuni filatelice toate au fost în Bani.

Virgiliu Hodorogea: Am să vă rog acum să facem o trecere spectaculoasă în timp, peste 100 de ani, atunci când s-a sărbătorit centenarul Poştei Române. Aici avem expuse colecţia de timbre şi coliţa emise în 1958 în perioada Dej.
Leonard Paşcanu: Da. Dar nu aş vrea să trecem peste un moment foarte important legat de istoricul Fabricii de Timbre.
Fabrica de Timbre s-a înfiinţat în 1872.
Ea nu a tipărit timbre poştale de la început, a tipărit timbre fiscale până în 1876 când au emis primele timbre poştale.
În acea perioadă Fabrica de Timbre se afla în actuala clădire a Muzeului Colecţiilor de Artă de pe Calea Victoriei - fosta clădire a Ministerului de Finanţe.



Cu clişee aduse de la Paris s-a emis o serie de 6 mărci în care apare din nou efigia Regelui Carol I cu barbă şi acestea sunt considerate primele timbre poştale tipărite efectiv la Fabrica de Timbre din Bucureşti.


Virgiliu Hodorogea: Şi să revenim în prezent, astăzi la peste 100 de ani....
Leonard Paşcanu: Astăzi la peste 100 de ani, această clădire în care ne aflăm acum, şi anume "Muzeul Naţional de Istorie", care iniţial a fost "Palatul TELEGRAFO POŞTAL"


"Palatul TELEGRAFO POŞTAL" fiind construit din fondurile poştaşilor, devenind ulterior una dintre clădirile emblematice ale Bucureştiului şi ale României, a găzduit în 1958, printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniştrii, aniversarea Centenarului Mărcii Poştale Româneşti.
Cu acea ocazie au avut loc manifestări deosebite, Emil Bodnăraş a fost Preşedintele comitetului de organizare, iar marii demnitari comunişti au participat la deschiderea expoziţiei, ocazie cu care s-a tipărit şi o emisiune de 5 valori legate de istoria Poştei împreună cu două coliţe în variantă roşie şi albastră.





Această coliţă reproduce cea mai celebră, cea mai scumpă şi cea mai rară marcă poştală românească este celebrul


“Tête-Bêche” de 27 de Parale.








“Tête-Bêche” înseamnă "goarnă în goarnă" şi se cunoaşte o singură astfel de pereche de timbre în lume.
Ea a aparţinut celor mai mari filatelişti din lume şi ultima colecţie care se cunoaşte că a existat a fost colecţia Regelui Carol al II-lea.
După moartea lui nu se ştie unde a mai ajuns.



Carol al II-lea a murit în 1953, dar el a apucat să expună această colecţie la Londra în 1950 la o expoziţie.
Se bănuieşte că timbrele au rămas la Elena Lupescu cu care se căsătorise.
Ulterior după moartea Elenei Lupescu în 1977, se bănuieşte însă că timbrele ar fi ajuns la soţia Mareşalului Urdăreanu, Monica Urdăreanu, dar totul este o bănuială, o legendă, un mister.

Virgiliu Hodorogea: Avem deci şi o "poveste romantică"?!
Leonard Paşcanu: Da, avem o poveste romantică şi de mai bine de 50 - 60 de ani, toată lumea filatelică stă cu ochii la pândă, doar, doar o apărea această colecţie celebră!

Virgiliu Hodorogea: Am să vă rog acum să trecem la o altă aniversare care a avut loc în anul 2004, când s-a înfiinţat acest Muzeu Filatelic din cadrul Muzeului Naţional de Istorie. Avem deja expuse timbrele aniversare emise în anul 2005.
Leonard Paşcanu: Muzeul Naţional Filatelic s-a deschis în anul 2004, cu ocazia lucrărilor Congresului Uniunii Poştale Universale desfăşurat la Bucureşti.
Muzeul a fost deschis în prezenţa Primului Ministru din acea perioadă, domnul Adrian Năstase, care a şi semnat actul de înfiinţare al Muzeului Filatelic.

Virgiliu Hodorogea: Dacă puteţi să ne prezentaţi şi câţiva mari filatelişti dintre persoanele de notorietate publică.
Leonard Paşcanu: Unul dintre ei are semnătura pe acest panou, domnul Mircea Ionescu Chintus, Preşedintele de onoare al PNL, un filatelist vechi, cu o colecţie frumoasă şi cronologică de mărci poştale româneşti. Apoi, domnul Ulm Spineanu, care din păcate a decedat, era un mare colecţionar şi care continua colecţia tatălui său, Corneliu Spineanu.

Virgiliu Hodorogea: Tradiţia filatelică a fost preluată în general, într-un fel de copiii acestor mari filatelişti?
Leonard Paşcanu: Nu. Aceştia n-au avut moştenitori care să devină filatelişti importanţi, care să le continue opera. Cazul Ulm Spineanu este oarecum unic, pentru că în general moştenitorii marilor filatelişti au vândut colecţiile şi apoi au apărut alţi mari filatelişti. Timbrul circulând de la unul la altul este o onoare pentru fiecare filatelist să-şi facă propria colecţie.

Virgiliu Hodorogea: Ce ar mai fi deosebit de menţionat despre Muzeul Filatelic?
Leonard Paşcanu: În primul rând Muzeul Filatelic conţine, în opinia mea, cea mai valoroasă colecţie de clişee de oţel cu care s-au imprimat primele timbre româneşti “Cap de Bour”.



Ulterior metoda tiparului a evoluat, timbrele au început să se tipărească prin metoda lithografiei. Aici s-au păstrat două pietre lithografice, reprezentând mărci din perioada Carol I, “Carol cu favoriţi” şi “Carol cu barbă”.
Din acest punct de vedere avem două piese foarte valoroase care pot fi admirate de către pasionaţii de filatelie şi de istoria poştală.
Avem şi clişee zincografice care există pentru cele 3 valori de 3, 6 şi 30 de Parale, tipărite în 1864, a doua emisiune “Principatele Unite”. Toate aceste urme ale existenţei muncii meşterilor tipografi s-au păstrat şi s-au pus în evidenţă în cadrul acestui Muzeu Filatelic care, pe lângă colecţia de timbre, prezintă şi colecţia de clişee pe cupru, oţel, zinc şi alte materiale.
Avem clişee gravate de nume mari de artişti cum este Dumitrana şi alţi gravori vestiţi care au lucrat de-a lungul timpului diverse emisiuni poştale.
În 1932 a avut loc la Bucureşti, sub înaltul patronaj al Regelui Carol al II-lea, unul din marii filatelişti ai epocii, o expoziţie care aniversa 75 de ani de la primele mărci poştale româneşti care s-a deschis la sala Dales, pe bulevardul Magheru, şi aici se pot vedea o serie de clişee reproduse dintr-un film pe care l-am descoperit la Arhiva Cinematografică Română, un film de câteva secunde (70-80s) care prezenta venirea Regelui Carol al II-lea la expoziţie împreună cu Prinţul Moştenitor Mihai.
Aceştia vizitează expoziţia şi li se prezintă colecţii importante. Dacă puteţi remarca pe Mihai, tânăr filatelist şi el deoarece pasiunea tatălui s-a moştenit.
Regele Carol al II-lea a moştenit pasiunea pentru timbre de la Regele Ferdinand, care în ultima perioadă a vieţii lui, deşi era supărat pe Carol al II-lea, i-a donat acestuia colecţia sa de timbre. Carol al II-lea era la Paris şi prin intermediul lui Buchman, secretarul particular al Regelui, i-au fost transmise aceste timbre şi l-a făcut foarte fericit pe Carol al II-lea care a continuat colecţia tatălui său.

Virgiliu Hodorogea: Intrăm acum în cea de a treia sală, Cezar Librecht, în care se pot admira piese absolut senzaţionale.
Leonard Paşcanu: Avem obiecte vechi, originale care au aparţinut Poştei Române.
Este expusă o "Cariolă a serviciului de Poştă" cu care se transportau lăzi cu bani, saci cu corespondenţă şi fel de fel de valori.
Tot aici avem reprodus în miniatură un vechi "Han de Poştă", care lasă asupra vizitatorului o impresie de ansamblu despre activităţile din curtea unui Han de Poştă din acea perioadă (1858 ) acestea fiind situate cam la 20 de km unul faţă de altul.
Tot aici avem o reconstrucţie a primei prese tipografice cu care au fost tipărite mărcile “Cap de Bour”. Presa era acţionată manual, fiecare marcă poştală fiind imprimată individual.

Virgiliu Hodorogea: Personajul principal al celei de a treia săli este un manechin reprezentând un Funcţionar de Poştă în mărime naturală.
Leonard Paşcanu: Este chiar "un manechin Diriginte de Poştă" - al unui Oficiu de Poştă din perioada interbelică aflat la un "Birou Original" cu care erau dotate toate Oficiile de Poştă.
Avem în spatele lui un dulap de sortare al scrisorilor, un
"Ceas de Poştă" dintre cele care au fost comandate în Elveţia special pentru Poşta Română", telefonul, maşina de calcul, ştampile, tot arsenalul care era necesar pentru desfăşurarea activităţii.

Virgiliu Hodorogea: Este cea mai frumoasă prezentare a Muzeului Filatelic, vă mulţumesc foarte mult domnule Leonard Paşcanu şi am convingerea că vom avea şi în continuare filatelişti în România, pentru că nu cred că o tradiţie atât de frumoasă va putea să dispară. Vă mulţumesc.
Leonard Paşcanu: Cu plăcere.