Virgiliu Hodorogea: Suntem la Coresi, cea mai veche întreprindere tipografică, cea mai emblematică pentru România, împreună cu domnul director general Marius Bogdan Ilie, care ne face o succintă prezentare a companiei, a ultimelor investiţii care s-au făcut la Coresi pentru o mai bună retehnologizare care a început după anii ’90 şi care continuă şi în ziua de astăzi.
Marius Bogdan Ilie: A fost un program de investiţii aprobat de organele statutare de conducere, Consiliul de Administraţie şi AGA, program gândit cincinal, 2010-2015, implementat în procent de 20%. A fost un program de investiţii gândit atunci pe un anumit volum de comenzi, care datorită crizei nu a mai venit şi din această cauză el este acum regândit. Acest program va fi criticat şi revizuit în absolut toate componentele sale în următoarele dezbateri din Consiliul de Administraţie şi AGA. Noi încercăm o reorientare în piaţă, încercăm o relocare inclusiv a sediului central pe rampa CFR situat în spatele clădirii combinatului Casa Presei Libere, care este tot în proprietatea noastră. Deoarece costurile cu utilităţile sunt foarte mari, acestea generează pierderi în momentul de faţă pentru activitatea tipografică.
După ce vom stabili tematica de proiectare şi cum va arăta noua tipografie, vom lua decizia de a schimba şi planul de investiţii, componentele sale în principal. În momentul de faţă ne concentrăm doar pe relocarea tipografiei din Casa Presei Libere.

Virgiliu Hodorogea: Deci, principalul obiectiv pentru anul 2013-2014 va fi relocarea sediului care va fi pe rampa CFR, acolo unde dumneavoastră aveaţi un depozit foarte mare pentru hârtie de ziar, care a funcţionat până în anii '90.
Marius Bogdan Ilie: Într-adevăr, este vorba de rampa CFR, proprietate a companiei noastre, linia de cale ferată aferentă, care are lungimea de 1,2Km, deservea fostul combinat poligrafic Casa Scânteii, însă în momentul de faţă nu mai este utilizată de cel puţin 15 ani de zile. Noi suntem în proceduri şi în faza de luare a avizelor necesare renunţării la această linie de cale ferată, iar pe rampa CFR vrem să construim noul sediu al tipografiei.

Virgiliu Hodorogea: Având în vedere criza economică, care a afectat foarte grav şi domeniul tipografic, precum şi dezvoltarea explozivă a internetului în România, ambele determinând reducerea considerabilă a tirajelor de ziare, carte, inclusiv manuale şcolare, punându-se astfel problema chiar şi a unor manuale alternative pe tabletă despre care nu se ştie când vor fi disponibile în România, dar până atunci existând pentru anul 2014 o perspectivă foarte bună pentru tipărirea unor noi serii de manuale începând cu cele pentru clasele I-IV şi în continuare pentru clasele V-VIII şi aşa mai departe pentru următorii ani, ce puteţi să ne spuneţi despre aceste potenţiale comenzi şi ce investiţii preconizaţi că veţi face în vederea onorării acestor posibile comenzi?
Marius Bogdan Ilie: Am văzut şi eu declaraţiile Ministrului Educaţiei, domnul Remus Pricopie, cu referire la aceste intenţii ale Ministerului de a muta pe suport electronic ceea ce noi am citit pe suport de hârtie, generaţia mea, generaţia dânsului şi generaţiile dinaintea dânsului. Eu nu cred că este un lucru bun. Nu ştiu ce analize are dânsul la bază, dar cred că aceste studii şi analize, care probabil că s-au făcut sau ar trebui să se facă, trebuie să plece inclusiv de la poziţia anatomică a corpului în momentul studiului. Dacă domnul ministru sau specialiştii care au recomandat această soluţie de a trece pe suport electronic cărţile şcolare au concluzionat că este utilă această măsură, eu sunt cel puţin circumspect. Eu cred că nu va muri niciodată cartea. Eu am învăţat după cartea scrisă în format clasic, dumneavoastră la fel, toate generaţiile de dinaintea noastră la fel. În străinătate, baza studiului este cartea clasică şi nu tableta. Eu cred că ar trebui să ne regândim şi să studiem mai mult problema aceasta şi să nu o tratăm pripit şi vom observa că nu o să moară cartea. Eu, seara înainte să adorm şi când am timp, citesc carte clasică şi nu tabletă. Poate noile generaţii ale internetului să fie orientate către tabletă, dar mă îndoiesc totuşi că va muri cartea. Categoric că nu.

Virgiliu Hodorogea: Referitor la investiţiile viitoare, având în vedere scăderea dramatică a tirajelor, luaţi în calcul şi investiţii în direcţia echipamentelor de print digital?
Marius Bogdan Ilie: Tirajele, într-adevăr, sunt prăbuşite anul acesta, ele au fost prăbuşite şi anul trecut, însă discutam acum cu colegii din ATT care au făcut nişte vizite în Ucraina şi în Republica Moldova, că spre exemplu, în Ucraina, la Universitatea din Lvov sunt peste 6000 de studenţi la secţiunea de print. Este adevărat că Ucraina este dublu ca număr al populaţiei faţă de România. Tot acolo li s-a spus colegilor că se constată din sondaje şi statistici o creştere a cererii de carte. Suntem o ţară vecină Ucrainei şi sunt convins că în următoarea perioadă şi la noi se va reveni la o anumită cerere de carte şi cererea va fi în creştere. Este doar o situaţie temporară această scădere dramatică de cerere de carte, iar în curând ne vom reveni şi noi. Eu sunt convins de acest lucru. De aceea Coresi intenţionează să cumpere şi un echipament digital, dar vom îmbunătăţi şi vom perfecţiona capacităţile de offset care ne sunt necesare pentru carte legată şi broşată. Aceasta va fi principala direcţie de retehnologizare a companiei.

Virgiliu Hodorogea: Deci, linii noi pentru legătorie de carte, linii cu înaltă tehnologie, şi abia după aceea vă gândiţi la tiparul digital.
Marius Bogdan Ilie: Nu abia după aceea ci în mod simultan pentru că vor fi comenzi mari şi vor fi şi comenzi mici. Ceea ce înseamnă comandă mică, până în 500 de exemplare, probabil că vom trece pe digital, ceea ce va depăşi 500 de exemplare vom face prin offset.

Virgiliu Hodorogea: Îmi doream de mult timp să am ocazia să port această discuţie cu dumneavoastră pentru cititorii revistei Lumea Tiparului şi Revista Presei de Carte. Vreau neapărat să vă întreb care este relaţia dumneavoastră cu principalele edituri, editura Humanitas cu care sunteţi vecini în aceeaşi clădire, apoi editurile Rao, ALL, Curtea Veche, Litera? Cum colaboraţi cu aceste edituri mari, pentru că ele, într-adevăr, duc mai departe această luptă pentru carte în cadrul celor mai puternice târguri, care se desfăşoară la Romexpo, atât Bookfest cât şi Gaudeamus? Aceste edituri sunt printre principalii jucători de pe piaţa de carte unde au loc adevărate spectacole de lansări de carte pe care şi noi le-am surprins în paginile revistei şi aş dori să ne spuneţi câteva cuvinte despre colaborarea cu aceşti mari jucători, pentru că tipografia Coresi este foarte cunoscută în special pentru tipar de carte.
Marius Bogdan Ilie: Aceasta este tradiţia noastră. Tiparul de carte este emblema noastră, este mândria noastră. Cu editura Humanitas avem o relaţie bună şi aş dori să devină una foarte bună, încercăm acest lucru. Curtea Veche este, de asemenea, un colaborator de-al nostru, dar cu care se lucrează mai greu. Din nefericire, cu Rao avem nişte probleme de preţ datorită costurilor de producţie ce derivă din utilităţile masive pe care le presupune acest mastodont, Casa Presei Libere, dar odată cu relocarea vom fi o piatră grea pentru multe tipografii din România. O să vedeţi. Atâta timp cât editurile vor căuta preţuri de dumping în detrimentul calităţii, vor fi ele însele prizonierele acestei capcane în care singure vor cădea. Vrei calitate slabă pentru că ai preţ mic? O găseşti. Vrei calitate? Trebuie să plăteşti.

Virgiliu Hodorogea: Ce puteţi să nespuneţi despre această luptă care se dă cu preţul de dumping, cu cărţile făcute în special în străinătate, care vin tipărite pe te miri unde, cu nişte preţuri foarte mici şi care, multe dintre ele, au fost oferite în tiraje destul de mari împreună cu ziarele? Veţi putea intra şi în această luptă?
Marius Bogdan Ilie: O să vă răspund ulterior la ultima parte a întrebării, dar înainte aş vrea să vă dau un exemplu. Avem un client care tipăreşte foarte mult la noi, un volum foarte mare, şi care în 2011 - 2012 a tipărit foarte mult în Croaţia, China, Ucraina şi Bulgaria. Ne-a ocolit foarte mult, însă de anul acesta, din 2013, a mutat aproape tot volumul de tipărituri din Croaţia la noi, din Bulgaria a mutat tot volumul la noi, a lăsat puţin în Ucraina şi cred că mai are în Moldova ceva, dar tot aşa, foarte puţin. Deci, mie îmi spune această tactică a lui, care este un client foarte important şi un jucător foarte mare în piaţă, că lucrurile încep să se închidă şi în pieţele acestea emergente şi extra UE. Dacă eu pot să fiu competitiv pentru el, şi vreau să vă spun că avem aceleaşi preţuri ca pentru toată lumea, înseamnă că vom putea fi competitivi şi pe viitor, când vom avea costuri mult mai mici de producţie. Deci, iată că se poate. Iată că marii jucători din piaţă şi clienţii noştri încep să-şi dea seama că acel cost adiacent de transport poate conta foarte mult. Un client îmi spunea că a avut o problemă la un “bun de tipar” şi a trebuit să se deplaseze până acolo. Lucrurile acestea generează costuri în plus pe care la noi nu o să le aibă la nicio tipografie din Bucureşti. Deci, suntem competitivi şi trebuie să continuăm pe domeniul acesta.

Virgiliu Hodorogea: Mi s-a întâmplat să văd o carte de mare succes şi în România, “Istoria Lumii de la Big Bang până în prezent” de Cynthia Strokes Brown, care a ajuns la cea de-a doua editare tot prin intermediul unui ziar, iar tiparul s-a realizat tot în străinătate. Şi tot aştept că poate începând cu anul 2014 toate aceste tiraje care se comandă pentru Bestseller-uri interna-ţionale să se tipărească în România şi poate să tipărim în România şi pentru vecinii noştri din jur. Ce spunteţi despre acestă provocare pentru perioada imediat de după relocarea sediului pentru Coresi?
Marius Bogdan Ilie: Eu vreau să vă spun că avem discuţii legate de contracte pentru Comunitatea Europeană pe partea de carte şcolară, dar nu româneas-că. Rămâne de văzut cât vom putea să muşcăm din acele pieţe şi să preluăm aici comenzile de tipar. Am avut în iarna anului trecut un partener de-al nostru care ne-a adus pentru tipar nişte lucrări din Belgia, dar din nefericire am fost cu 0,01 euro peste ultimul preţ la care tipărea clientul din Belgia şi nu am putut prelua comanda. Era o comandă foarte importantă. Eu cred că vom reuşi într-o scurtă perioadă de timp să tipărim şi pentru ţările din jurul nostru

Virgiliu Hodorogea: Până la relocarea sediului Coresi şi realizarea următoarelor investiţii pe care le preconizaţi după această relocare vă doresc un sfârşit de an 2013 cu foarte multe manuale tipărite aici, la Coresi, pentru că toată lumea s-a obişnuit cu manuale tipărite la Coresi, şi vă doresc ca în continuare să rămâneţi principalul jucător pe piaţa de print din România.
Marius Bogdan Ilie: Încercăm să facem şi vom reuşi. Cu puţin sprijin vom reuşi.

Virgiliu Hodorogea: Vă mulţumesc pentru interviu.